luni, 12 iulie 2010

Pe vecie...

Mintea mea zboara si acum prin trecut...Cat de minunat a fost sa caut prin inima mea un loc si pentru tine.Pluteam spre luna impreuna cantand in soapte iubirea noastra...In ochii tai suradeau vremurile in care ne-am cunoscut.Copacii se-aplecau inaintea noastra facandu-ne loc printre ei.Pictam cu lacrimi de bucurie marea involburata...Acum, din fericire radem de fostele vremuri in care ne certam, stiind ca dragostea noastra e vesnica...Nici iarna geroasa nu ne putea spulbera visul de a imbatrani impreuna. Fericite vremuri in care zburdam pe campii tinandu-ne de mana, dar acum zburdam pe nori, iar ingerii ne tineau sa nu cadem...Cu fiecare secunda iubirea noastra creste din ce in ce mai mult si jur ca nimic nu ne poate despartii....

Layla

Un comentariu:

Lorelei spunea...

Ce iubire!...